AFACERI NECURATE LA PREFECTURA ALBA

Despre afaceri dubioase cu terenuri, în care sunt implicaţi funcţionari publici desemnaţi să aplice şi să gireze respectarea legii, s-a povestit atât de mult în ultimii ani, încât subiectul pare a se fi banalizat.

Totuşi, sperăm că, măcar în al Xll-lea ceas, instituţiile abilitate să se sesizeze şi să demareze cercetări pertinente, în spiritul dreptăţii şi adevărului, chiar dacă este vorba de "nume grele" din administraţia judeţului Alba.
Pe scurt, despre ce ar fi vorba: desemnat, la vremea respectivă, subprefect, pe criterii şi din raţiuni politice, ţinând, să recunoaştem, mai puţin de integritate ori competenţă profesională, Ladanyi Arpad pare a se preocupa, cu mare "responsabilitate", de rezolvarea solicitărilor de retrocedarea terenurilor ce fac obiectul legilor fondului funciar. In realitate însă, multe fapte vin să contrazică flagrant această ipoteză şi să contureze interesele ilicite ce gravitează în sfera retrocedărilor, determinate de imensele beneficii materiale obţinute de principalii "actori".
Mai mult, subprefectului nu-i sunt străine nici practicile de "avertizare" ale aleşilor locali care nu se conformează cu operativitate dispoziţiilor sale abuzive. Intr-o asemenea situaţie s-a aflat, la un moment dat, primarul comunei Şona, presat să urgenteze punerea în posesie, cu peste 30 ha de teren, a unei anume Takacs ludita Margareta, nimeni alta decât mama influentului om politic Takacs Csaba, din staful formaţiunii politice ce 1-a propulsat pe Ladanyi în fruntea judeţului. Nimic rău în asta, însă, potrivit documentelor deţinute, cea în cauză trebuia pusă în posesie într-o cu totul altă zonă a judeţului (în comuna Stremţ, la Geoagiu de Sus), iar parcelele de teren arabil ce i s-ar fi cuvenit erau dispersate, în suprafeţe mici şi nu grupate într-un lot compact. Totul devine însă mult mai limpede când aflăm că între fiul petentei şi reprezentanţii firmei JIDVEI, ce folosea terenul (cultivat cu viţă de vie), se derulaseră, în prealabil, runde de negocieri pentru vânzarea terenului şi doar pretenţiile exagerate ale potenţialului proprietar au determinat sistarea discuţiilor, precum şi vehicularea unor ameninţări cu mediatizarea situaţiei, fond pe care, în cele din urmă, decizia a fost revocată. Ce ar mai fi de spus, în afara faptului că există multe alte cazuri în care subprefectul Ladanyi a emis dispoziţii ori a intervenit pentru rezolvarea unor solicitări de retrocedare nefundamentate? Nu mai intrăm în prea multe detalii, doar amintim unele dintre cererile descendenţilor familiei nobiliare Banffy de la Lopadea Nouă, asupra cărora atât instanţa de judecată, cât şi Autoritatea Naţională pentru Retrocedări, au dispus acordarea de despăgubiri, decizii ignorate, însă, de Ladanyi, care insistă, în continuare, pentru "restabilirea" drepturilor de proprietate în natură, chiar dacă acest fapt
generează situaţii imposibile pentru autorităţile locale din comună... Ori, în acelaşi registru, perseverenţa manifestată de subprefect la Blandiana, pentru punerea în posesie, cu 390 ha de pădure, a Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba lulia, în condiţiile în care terenurile respective au intrat în posesia statului român în urma unei exproprieri în anul, atenţie!, 1924, instituţia de cult (sub numele Capitolul Romano-Catolic) fiind despăgubită financiar la vremea respectivă...
Şi că a venit vorba de păduri: oare subprefectul Ladanyî este chiar sincer când afirmă că, în calitate de secretar al comisiei judeţene de fond funciar, nu a avut cunoştinţă despre schimburile ilegale de terenuri din zona pârtiei de la Arieşeni, în condiţiile în care deciziile în cauză au fost validate prin propria semnătură? Destul de greu de crezut...

Aurel ROMAN