Pentru că din celebra autostradă Bechtel s-au făcut 45 de kilometri în cinci ani, iar turiştii sau investitorii ajung foarte greu în oraşul de sub Tâmpa, Consiliul Judeţean Braşov a demarat în urmă cu trei ani un proiect privind realizarea unui aeroport internaţional la Braşov. Cum, însă, costurile estimate unui asemenea proiect se ridică la 100 - 112 de milioane de euro, principalii reprezentanţi politici din administraţie, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), fostul ministru al IMM Constantin Niţă (PSD) şi primarul Braşovului, George Scripcaru (PDL) au început o luptă acerbă pentru a putea controla modul cum se vor cheltui aceşti bani.
Obedientul consilier local Mihail Tarbã îi face jocurile imobiliare ale şefului de partid
Primăria municipiului Braşov a acordat de-a lungul timpului o serie de terenuri în intravilan unor firme pentru ca acestea să se extindă. Problema care însă sfidează bunul simţ dar si legea, priveşte modul preferenţial în care aceste firme sunt tratate de către aleşii locali (printre care şi prim-vicepreşedintele PD-L Braşov, Mihail Tarbă, aflat cel mai probabil într-un vădit conflict de interese, dar nu de partid), din perspectiva concesionării directe şi a redevenţei anuale pe care trebuie să o încaseze primăria, faţă restul.
Suntem în secolul 21. România întegrată în Europa. Civilizaţie... chipurile. Aleşii negociază şi formează guverne, de stânga, de dreapta sau ambidextre. Cu unguri, fără unguri. Numai să stârpească criza economică. Adică, până acum nu au fost în stare să stârpească sărăcia, iar acum vor să sară pârleazul economiei?... Cert este că în România există localităţi care se află departe... foarte departe de civilizaţie. Mai degrabă apropiate de lumea a treia. Spre exemplu, în judeţul Braşov există localităţi fără reţea de apă şi canalizare, gaz şi electricitate. De altfel, peste 200 de gospodării din judeţ nu au avut, nu au şi nici nu vor avea prea curând curent electric. Adevărul e că dacă nu ar fi existat Thomas Edison să înventeze becul, acum noi toţi ne-am fi uitat la televizor pe întuneric. Însă, asta nu este o scuză...
Gardă personală pentru Iohannis şi sursă de venituri pentru şefuţu’ Aldea Într-un articol comandat, cotidianul ,,Monitorul de Sibiu”, din data de 8 octombrie a.c., sub titlul ,,Sibienii au datorii şi la amenzi” ne povesteşte cât de vigilenţi şi conştincioşi sunt poliţiştii comunitari din urbea noastră şi cât de nesimţiţi sunt sibienii ce nu-şi plătesc amenzile date de oamenii în uniforme, care amintesc de cele naziste.
Poliţişti comunitari din Sibiu nu sunt vizibili decât în zona centrală, mai ales în jurul Primăriei, unde stau ciotcă, de parcă importantul Iohannis, zis Johannis, ar fi permanent ţinta unui complot mondial. Zilnic sunt cel puţin opt aşa-zişi „poliţişti" amplasaţi strategic pe toate laturile impozantei clădiri. Cu străşnicie este păzită mai ales intrarea pe care au voie doar slăvitul primar şi capetele încoronate sau încornorate care-l viziteză, muritorilor de rând fiindu-le interzis accesul la scările respective! Aici stau doi „vigilentes", din aceştia în uniformă, nu doar pentru simplul motiv că unul ştie să scrie, iar celălalt să citească, ci ei au două misiuni foarte importante, în atribuţiile lor intrând: păzitul intrării exclusiviste destinate doar primarului şi supravegherea maşinii acestuia, parcată cu nesimţire în Piaţa Mare, deşi este interzis accesul auto în zonă. Legea este doar pentru sibienii umiliţi, pentru cei care răsplătesc infatuarea iohannisiană şi mania grandorii votându-l pe „slăvitul" din patru în patru ani, cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună!
Klaus Werner Iohannis, acesta este numele său, complet şi adevărat, nu cel de vedetă, scris cu "J" (Johannis) ca să pară mai neamţ, că - vezi, Doamne! - s-a prins el, şi a fost sfătuit şi de serviciile secrete germane, că sibienii sunt xenofili, în general, şi germanofili, în special, aşa că doar pentru nume şi se vor găsi o grămadă de naivi cosmopoliţi să-l voteze.
În data de 22 octombrie a. c. am a prezentat, în cadrul emisiunii „Naşul" de pe postul B1 Tv, o serie de probe privind implicarea soţilor Klaus Werner Iohannis şi Carmen Georgeta Iohannis în trafic internaţional de copii, la începutul anilor '90, dar am prezentat şi alte infracţiuni ale primarului sibian. Spaţiul de emisie fiind limitat la doar oră, nu am putut să prezint nici măcar o zecime din probele cuprinse în teancul de dosare aflat în faţa mea.
Grupurile de firme But S.r.l., respectiv Maroma S.r.l., proprietatea unor apropiaţi ai baronului pedist George Scripcaru, primar al Braşovului şi vicepreşedinte naţional al P.D.-L.
Primarul şi-a îmbuibat cu bani publici apropiaţii. Acum Butuza! Urmează alţii...
În urmă cu câteva luni, Consiliul Local Braşov a aprobat suplimentarea împrumutului BERD cu încă 7,3 milioane de euro în scopul reabilitării unor străzi din Braşov. Acest împrumut reprezintă continuarea celui efectuat în 2006, când municipiul Braşov a accesat un împrumut BERD de 30 de milioane de euro. Numai că, din 2005, monopolul reparaţiilor străzilor din Braşov i-a fost atribuit firmei S.C. Vectra S.r.l., aparţinând unuia din mogulii asfaltărilor din Transilvana, Marcel Butuza, un apropiat al primarului Scripcaru.
Poliţişti comunitari din Sibiu nu sunt vizibili decât în zona centrală, mai ales în jurul Primăriei, unde stau ciotcă, de parcă importantul Iohannis, zis Johannis, ar fi permanent ţinta unui complot mondial. Zilnic sunt cel puţin opt aşa-zişi „poliţişti" amplasaţi strategic pe toate laturile impozantei clădiri. Cu străşnicie este păzită mai ales intrarea pe care au voie doar slăvitul primar şi capetele încoronate sau încornorate care-l viziteză, muritorilor de rând fiindu-le interzis accesul la scările respective! Aici stau doi „vigilentes", din aceştia în uniformă, nu doar pentru simplul motiv că unul ştie să scrie, iar celălalt să citească, ci ei au două misiuni foarte importante, în atribuţiile lor intrând: păzitul intrării exclusiviste destinate doar primarului şi supravegherea maşinii acestuia, parcată cu nesimţire în Piaţa Mare, deşi este interzis accesul auto în zonă. Legea este doar pentru sibienii umiliţi, pentru cei care răsplătesc infatuarea iohannisiană şi mania grandorii votându-l pe „slăvitul" din patru în patru ani, cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună!