În ultimele zile, după victoria obţinută de candidatul Traian Băsescu în turul I al alegerilor prezidenţiale, România traversează o perioadă de intoxicări media şi de diversiuni politicianiste - toate, fără precedent -,  organizate de forţele politice şi oligarhice ostile Preşedintelui ţării şi candidatului la Preşedinţie din partea PD-L.

În dimineaţa zilei de 20 martie 2005, la câteva săptămâni după ce Ion Iliescu îl gratulase cu apelativul "Prostănacul", Mircea Geoană (la acea vreme senator de Dolj al PSD) îmi cerea disperat ajutorul: "Vino repede la sediul PSD Craiova, mă evacuează Călin din cabinet, ajută-mă, te rog!".

Lumea văzută de la Bucureşti

Am râs când am auzit prima oară despre premierul Coaliţiei KAZ-GRIVCO-FNI. Speram ca a doua zi propunerea lui Crin, prin care am înţeles că doreşte să-şi atragă la prezidenţiale electoratul ardelean, să fie dovedită ca o glumă proastă.

Motto: „Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă , dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul".

Abraham Lincoln

Zâmbetul mefistofelic al lui Iohannis ascunde conştiinţa încărcată a unui impostor: trafic internaţional de fiinţe umane, furturi imobiliare, ilegalităţi în administraţia locală, deturnarea banilor publici, retrocedări abuzive şi discreţionare, subminarea siguranţei naţionale.

Prin toată activitatea mea de presă, în cei nouă ani de când apar revistele Justiţiarul, am deranjat mulţi indivizi puternici prin adevărurile spuse răspicat şi fără teamă. Erau de aşteptat reacţiile adverse şi tentativele de compromitere a şefului acestei incisive reţele de publicaţii pentru pierderea credibilităţii şi trimiterea în derizoriu a opiniilor exprimate liber în aceste reviste.

Am apucat şi ziua în care visul urât al controlului total al populaţiei a devenit realitate prin adoptarea legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, care a intrat în vigoare la 20 ianuarie a.c.  Legea compusă din şase capitole şi douăzeci şi trei de articole se rezumă la stocarea tuturor convorbirilor noastre telefonice (de unde, cu cine, cât vorbim, când, cât şi locaţia exactă a apelatului), a sms-urilor (când şi cui), şi activitatea pe internet (data şi ora conectării, numele şi adresa abonatului, verificarea e-mail-urilor expediate).

{mosimage}Motto: Stupiditas contagiosa est
Ultimii ani au prilejuit – îndeosebi în preajma şi după aderarea României la Uniunea Europeană – folosirea excesivă a cuvântului „xenofobie“. Evident, el fusese utilizat şi înainte, dar, cu ocazia aderării, s-a ajuns la apelarea foarte frecventă a cuvântului „xenofobie“, ceea ce a făcut să-mi producă o stare de greaţă doar din cauza repetării excesive a cuvântului.

În ultimul timp ne-am obişnuit cu prezenţa din ce în ce mai mare a cetăţenilor străini. Cunoscuţi mai nou sub denumirea de expaţi, s-au stabilit aici din diferite motive: unii în spiritul „dezvoltării şi interculturalităţii“, dar, în realitate, puşi pe căpătuială, pentru că astfel funcţionează sistemul capitalist aplicat la noi – adică în forma sa iniţială, primitivă! –, iar alţii pur şi simplu de plăcere, curiozitate şi cu cele mai bune intenţii.